Liviu DAMIAN – autor, eseist, jurnalist, poet, om de cultură, scriitor și traducător român din Republica Moldova, reprezentant de marcă al generației anilor 1960. S-a născut l a13 martie 1935 în satul Corlăteni, raionul Bălți, în familia intelectualilor Ștefan Damian și Eufimia. Un lider mai puțin „promovat” al generației de aur a literaturii basarabene din sec. XX, un mentor pentru tinerii scriitori, un poet de curaj, cu versuri cutremurate de vibrații ascunse, intense, cu sensuri multiple, împletite în metafore subtile, simbolice. În vremurile pe care le trăim, poezia lui Liviu Damian este ca niciodată de actuală. Ea respiră valori, îndeamnă la integritate, luare de atitudine, ne amintește să gândim, să simțim și să verbalizăm, să empatizăm cu semenii. Damian ne încurajează să „fim verb”. Damian ne îndeamnă pur și simplu să „fim”. Să fim Oameni.
Pâmântenii se trec, cum se trec frunzele, florile, ploile, chiar și poeții. Mesajele lor rămân pentru urmași drept hrană spirituală, model de urmat și ancoră în conștiința neamului. Poeții dăinuiesc prin operele lor, prin cititorii lor… Este o binecuvântare să fii înveșnicit prin cuvinte, cuvinte îmbibate cu har, emoții și dragoste de oameni, de pământ, de viață.
A debutat editorial cu placheta de versuri „Darul fecioarei” (1963). Au urmat volumele de poezie „Ursitoarele” (1965), „Sunt verb” (1968, 1990), „De-a baba iarba” (1972), „Un spic în inimă” (1973, 2002), „Partea noastră de zbor” (1974), „Mândrie și răbdare” (1977), „Altoi pe o tulpină vorbitoare” (1978), „Salcâmul din prag” (1979), „Maraton” (1980), „Inima și tunetul” (1981), „Coroana de umbră” (1982, 2002), „Cavaleria de Lăpuşna” (1985, 2004) „Scrieri” (vol. I-II, 1985), „Poezii și poeme” (1986), „Saltul din efemer” (2003) ș.a.
A practicat eseul, publicând cărțile „Îngânduratele porţi” (1975), „Pâinea” (1976) și „Dialoguri la marginea oraşului” (1980). Liviu Damian a tradus din poeziile lui Iu. Marţinchiavicius, V. Solouhin, P. Neruda, Ia. Riţos, N. Himket ş.a.
A fost distins cu Premiul „N. Ostrovski” al URSS (1967), Premiul de Stat al RSSM (1984), cu titlul onorific „Maestru Emerit al Artei” (1985) şi cu Ordinul „Insigna de Onoare”.
Liviu Damian s-a stins din viață la 20 iulie 1986. În anul 1995, în satul de baștină al scriitorului a avut loc inaugurarea Muzeului literar „Liviu Damian”, iar în anul 2000, pe fațada casei din Chișinău în care a locuit în ultimii ani de viață, a fost dezvelită o placă comemorativă.
Vă propunem sî faceți cunoștință cu cărțile lui Liviu Damian care le găsiți pe rafturile Filialei „Transilvania” expuse sub formă de expoziție virtuală.