ACHIZIȚII NOI: COLECȚIA „EDUCAȚIA XXI”

Timpul în care trăim este cel al schimbărilor. Calitatea și eficiența procesului de învățământ  sunt dependente de o proiectare rațională, de alegere și folosirea celor mai adecvate strategii de predare-învățare și de aplicarea unui sistem  de evaluare corect și semnificativ. Învățământul  reprezintă baza piramidei în planul cunoașterii, în conturarea viitoarei personalități, pe care se va clădi în viitor edificiul complex și de largă deschidere al profilului tinerilor și adulților mileniului trei. În avest sens, vă vine în ajutor achizițiile noi de cărți care pute-ți să o găsiți în cadrul bibliotecii noastre.
Vă dorim LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Iosifescu, Viorel. Duplicitate și educație morală / Viorel Ionescu. – București : Ed. Aramis Print, 2004. – 127 p.

O analiză psihosocială a cauzelor duplicității și a raportului dintre duplicitate și educație morală, în care duplicitatea este considerată ca un efect al învățării, al influențelor educative venite din mediul familial și social. Școala este un spațiu axiologic și, cu tot caracterul ei conservator, această instituție este permeabilă la influențele sistemului social în care este integrat, având partea ei de vină în formarea, manifestarea și întărirea unor comportamente duplicitare.
Stan, Emil. Managementul clasei / Emil Stan. – București : Ed. Aramis Print, 2008. – 94 p.
Prin această lucrare intenționăm să oferim profesorilor din învățământ un set de instrumente (înțelegând prin acestea noi înțelesuri și atitudini), astfel încât ei să se înscrie eficient în procesul de transformare în care este angrenată societatea și școala.
Băran-Pescaru, Adina. Parteneriat în educație : familie – comunitate / Adina Băran-Pescaru. – București : Ed. Aramis Print, 2004. – 79 p.

O analiză pentru a ajuta cât mai mulți elevi să rămână în școală și să atingă standardele impuse, și comunitatea trebuie să ofere o gamă extinsă de experiențe de învățare, din care copii să le aleagă pe cele care au sens, din punctul lor de vedere.

 

De asemenea, e bine să se încerce aducerea înapoi în școlă a celor care au abandonat-o și întroducerea lor în medii de învățare diferite de cele pe care le-au părăsit.
Druță, Maria-Elena. Cunoașterea elevului / Maria-Elena Druță. – București : Ed. Aramis Print, 2004. – 112 p.
Lucrarea de față își propune să răspundă la trei întrebări: Care este obiectul cunoașterii în relații educativ-elev?; De ce factori educativi (profesori și părinți) trebuie să realizeze acest exercițiu de cunoaștere?; Cum poate fi cunoscut elevul?
Credem că orice educator-profesor sau părinte – ar trebui să mediteze asupra problemelor care privesc dotarea tinerilor cu acele instrumente valorice și note de personalitate care să le asigure supravețuirea în societatea secolului al XXI-lea.
Elena, Trușa. Relația profesor-elevi : blocaje și deblocaje / Elena Truța ; Sorina Mardar. – București : Aramis Print, 2007. 287 p.
În cartea „Relaţia profesor-elevi: blocaje şi deblocaje”, oferă atât sursele de blocaj, cât şi manifestări ale acestor blocaje, dar şi soluţii, de aceea sunt selectate zece blocaje, pe care le-am considerat cele mai frecvente, pentru a le prezenta şi a le discuta.
Elevul este cel plin de elan, însă datorită societăţii, care promovează doar non-valori, acesta nu are posibilitatea de a urma nişte modele, iar energia lui e centrată înspre activităţi care poate sunt mai puţin benefice pentru el, iar mai târziu, pentru societate.

Procesul de predare-învăţare este unul complex, iar când profesorul şi elevul nu păstrează o relaţie optimă, acesta poate deveni chiar sinuos. Această relaţie de interdependenţă poate fi umbrită de atitudini ce vin atât din partea profesorului, cât şi din partea elevilor. În aceste condiţii, profesorul poate fi şi este acuzat adesea că se limitează la predarea aceloraşi noţiuni şi, mai ales, după aceleaşi tehnici de predare, că nu ştie să interacţioneze cu elevul, nemotivându-l astfel.

 

Vințanu, Nicolae. Educația Universitară / Nicolae Vințanu. – București : Ed. Aramis Print, 2001. – 272 p.
Lucrarea de față încearcă să fomuleze unele răspunsuri la o problemă vitală pentru progresul nostru ca oameni și ca națiune, problemă născută tocmai în acest timp al schimbărilor ample și dificil de înțeles. Este vorba de educația universitară: ce a fost, ce este și ce trebuie să fie aceasta în noile orizonturi ale existenței umane; ce relații noi se instituie între cunoaștere, valorizare și acțiune la nivelul relației educative din învățământul superior; spre ce pare să tindă noul curriculum universitar și cum sunt posibile noile raționalizări ale intervențiilor pedagogice în asimilarea și dezvolatrea – la nivel universitar – a profesiei, a valorilor civilizației. Acest univers de interogații, de reflecții îl considerăm a constitui problematica orizonturilor din pedagogiile universitare de azi.
Voiculescu, Elisabeta. Pedagogie Preșcolară / Elisabeta Voiculescu. București : Ed. Aramis Print, 2003. – 142 p.
Lucrare binevenită pentru cei care îndrumă cu atâta dragoste copiii preșcolari, având informații reactualizate prezentate într-un limbaj accesibil. Învățământul preșcolar constituie baza piramidei în planul cunoașterii, al conturării viitoarei personalități, pe care se va clădi, pe parcursul celorlalte trepte de învățământ, edificiul complex și de largă deschidere al profilului tinerilor și adulților mileniului trei.
Joița, Elena. Instruirea constructivă – o alternativă : Fundamente. Strategii / Elena Joița. – București : Ed. Aramis Print, 2006. – 318 p.                                        Planul de dezvoltare a temei insistă pe fundamentarea interdisciplinară a constructivismului în cunoaștere, pentru a contura mai amplu posibilitățile de aplicare a lui în condițiile instruirii – mai ales când învățarea se construiește de către elev, cu sprijinul profesorului. Acestea dacă se asigură condițiile specifice, care să producă modificări, adaptări în elementele ce alcătuiesc sistemul instruirii: finalități, conținuturi, resurse, principii, strategii, proceduri, mijloace, organizare, evaluare, proiectare, management la nivelul clasei.
Voiculescu, Elisabeta. Factorii subiectivi ai evaluării școlare : Cunoaștere și control. – București : Ed. Aramis Print, 2007. – 192 p.
Lucrarea duce importante contribuții la înțelegerea fenomenilor subiective care însoțesc actul concret al evaluării școlare. Remarcăm, în acest sens, interesanta analiză din perspective psihosocială a evaluării. Autoarea sesizează, pe bună dreptate, că evaluarea școlară, mai ales sub aspectul notării, a depășit de mult timp granițele școlii, că în jurul ei s-au constituit reprezentări sociale care influențează direct acțiunea profesorilor, a elevilor, a părinților, a comunității sociale și, în cele din urmă, a instituției școlare. În cosecință, problema evaluării nu este doar o problemă de tehnică a notării sau de docimologie, ci și o problemă de ordin psihologic și psihos.

                                                                                              Publicat de M. BUMBU 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s