IN MEMORIAM TRAIAN BRAD

La 31 august cel care a fost Traian Brad, ctitorul Bibliotecii „Transilvania” de la Chisinau, românul de la Cluj, profesionistul, prietenul, inepuizabilul, sfătuitorul de bine, săritorul la nevoie, receptivul la tot ce ţinea de omenie sau „omul care aduce cartea”, precum a rămas în memoria celor care l-au cunoscut, ar fi împlinit 65 ani… Să-i cinstim amintirea, să-i recostituim faptele fără seamăn, să-i veghem cu o lumânare aprinsă plecarea-i spre Domnul. Traian Brad a intrat în viaţa Basarabiei în plină vâltoare a renaşterii naţionale, realizând cel mai necesar lucru care putea fi realizat în circumstanţele de acum zece ani: acoperirea golului de carte românească pe aceste meleaguri.
Neastâmpărul firii lui ca această distanţă de timp să se măsoare cu cinci sute de mii de volume de carte românească, care au trecut Prutul prin medierea sa, luând calea spre bibliotecile din Basarabia. Alte o sută de mii de volume din patrimoniul naţional au făcut acelaşi drum, având ca destinaţie specială Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău…
Traian Brad a fost magicianul, capabil să transforme visele în realitate. Prin curajul, consecvenţa şi angajarea lui civică a făcut posibilă deschiderea în capitala Basarabiei a unei suite de biblioteci de carte românească: „Transilvania”, „Târgu-Mureş”, „Ovidius”, „Târgovişte”, „Alba-Iulia”, „Maramureş” – toate la rang de daruri trimise prin el de Dumnezeu, iar biblioteca „Transilvania”, având norocul să se bucure de ctitoria lui. Neosteneala şi dragostea lui pentru Basarabia a dat naştere unui lanţ de biblioteci şi în localităţile Orhei, Soroca, Floreşti, Ungheni, Bălţi, Cahul, Străşeni, Ialoveni, Briceni, toate înscriindu-se într-o adevărată mişcare culturală.
Ani la rând Basarabia l-a avut de oaspete la 31 august, de ziua Limbii noastre cea române, providenţa creând o fericită coincidenţă cu ziua în care s-a născut, întregindu-ne şi în acest mod sărbătoarea. Îşi sărbătorea ziua naşterii alături de noi , mai bine zis era sărbătorit de către basarabeni pentru dragostea ce i-o purtau, pentru tot ce a făcut pe pământul basarabean. Pe lângă munţii de cărţi, a făcut să treacă Prutul şi mari personalităţi ale neamului românesc, care au imprimat în memoria noastră întâlniri de neuitat. Transportul cu care aducea cărţi nu pleca niciodată gol înapoi, fiinde umplut de fiecare dată cu bagajele studenţilor basarabeni, învăţăcei la instituţiile de învăţământ din Cluj. Nu există basarabean, care trecând prin Clujul drag al Transilvaniei şi datorită lui Traian Brad, să nu fi apelat la bunăvoinţa-i legendară, oricând gata să le sară în ajutor, să-i găzduiască, să le faciliteze şederea la Cluj. În fiecare an avea grijă ca circa 40 de bibliotecari din Basarabia să-şi îmbogăţească experienţa profesională în baza burselor de studii la biblioteca judeţeană „Octavian Goga” din Cluj, director general al căreia era de aproape două decenii.
Atât l-am cunoscut noi, atât ni s-a arătat nouă a fi, Clujul şi Ţara cunoscându-l şi ca un neîntrecut profesionist, animator al vieţii culturale, autor a numeroase lucrări de istorie culturală. Ultimul studiu monografic „Lectura şi biblioteca publică la Cluj”, apărut deja fără de el, se înscrie în şirul urmelor „ce izvorăsc lumină şi tristeţe”, precum i-au zis prietenii din Chişinău, prezenţi la lansarea lui în cadrul aceleiaşi comemorări.
Traian Brad va rămâne în memoria neamului şi prin edificiul modern, înălţat în inima Clujului din grija şi osteneala lui zilnică, casa lui de-o viaţă, casa lui de neuitare.
…Se spune că omului nu i se dă niciodată numele întâmplător. Fiecare îl primeşte după calcule nesupuse firii umane. El vine să-i zidească purtătorului un chip, să-i contureze un portret, să-i definească rostul pe această lume. Traian Brad şi-a îndreptăţit cu prisosinţă numele cu care l-a înzestrat providenţa. Urmele vieţii lui reconfirmă legenda despre el. O legendă despre demnitate, despre dragoste neasemuită pentru întreaga suflare românească.
                                                                                                                     Maria Bulat-Saharneanu
Sursa: Gazeta românească, Nr 26, 26 iulie, 2002, P. 15.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s